La povești cu teatrul

Bună ziua, cititorule, 

De câte ori, în ultima vreme, te-ai uitat la o piesă jucată pe una dintre scenele mele? De câte ori mi-ai trecut pragul și ai plecat apoi încărcat de emoție și de dorința de a reveni cât mai curând pentru încă o porție de cultură?

Dar te-ai gândit vreodată să mă cunoști mai mult? Să îmi afli trecutul, originile, evoluția de-a lungul timpului?

Îți voi povesti câteva lucruri despre mine, dar și despre actorii mei. Chiar dacă nu reușești să ajungi foarte des la teatru, sau dacă preferințele tale s-au îndreptat întotdeauna către lumea filmului, informațiile de mai jos te-ar putea interesa. Pe unele poate deja le știi, pe altele poate că le afli acum.

Știați că…

Despre mine…

Grecii antici au pus bazele tragediei și comediei. Corul cânta povestea piesei, în timp ce actorii își mimau rolurile. Publicul stătea în locuri mai înalte (pe pantele colinelor), iar acțiunea se desfășura pe un loc plat, numit orchestră.

Din 450 î.Hr. s-au construit teatre cu locuri pentru public, pe bănci de piatră, precum cel de la Epidarus. Romanii au adăugat o scenă mai adecvată, care asigura un decor de fundal. În fața acestuia, la fel ca în teatrele moderne, se afla o scenă ridicată deasupra orchestrei.

Prima apariție a unei actrițe pe o scenă de teatru a avut loc la Londra, în 1660, într-o piesă a lui Shakespeare. Până la acel moment, femeilor le era interzis să joace rolurile feminine, acestea fiind interpretate de bărbați.

Biserica s-a opus o lungă perioadă de timp teatrului, chiar și pieselor religioase.


România…

Primul teatru românesc a fost înființat în anul 1817, pe 5 octombrie, în zona Banatului, la Oravița. Acesta poartă în prezent numele de „Mihai Eminescu”, datorită faptului că poetul nostru a avut funcția de sufleur în cadrul instituției. Prima piesă jucată pe scenele lui a fost „Gelozia Umilită”, scrisă de Franul von Weissenthurn.

Teatrul de mai sus a fost considerat o premieră și la nivel european, datorită modului în care era luminată încăperea: se foloseau lămpi care ofereau lumină pe bază de acetilenă, un mod inedit și inovator la nivel european. Dar premierele legate de acesta nu se opresc aici, fiind primul teatru a cărui clădire a fost realizată complet din piatră.

Teatrul Național a fost unul dintre primele teatre din lume care a utilizat lumina electrică, în 1885, până atunci fiind folosite felinarele cu gaz.

Părintele de drept moral al primului teatru românesc este Ion Niuny, el fiind și finanțatorul „Clubului diletanților de teatru” din anul 1806. Acesta era de profesie arhitect, iar originea sa era macedoneană – românească.

Actorii mei…

Multe figuri consacrate din lumea actoriei și-au început cariera pe scenele teatrului, unii în musicaluri pe Broadway, alții în mici piese shakespeariene.

Natalie Portman, în 1992, la doar 10 ani, a fost dublură în musicalul „Ruthless”, iar cinci ani mai târziu a jucat rolul Annei Frank în adaptarea Broadway a piesei „The Diary of Anne Frank”.

În 1968, câștigătorul premiului Oscar, Morgan Freeman, și-a făcut debutul pe Broadway în piesa „Hello, Dolly!”, interpretând rolul Cab Calloway.

Kit Harington, adică Jon Snow, s-a prezentat la audițiile pentru rolul din „Game of Thrones” la scurt timp după ce a terminat cursurile de teatru. Înainte de asta, jucase pe scena Teatrului Național din Londra, într-un rol pentru care a primit un premiu de interpretare.

Mă voi opri aici, cititorule. Sper că ai aflat ceva nou astăzi și că vei continua să cauți cu plăcere și mai multe informații. Poți să arunci o privire pe blogul de pe sts.sisc.ro. Câțiva studenți talentați își pun gândurile pe hârtie pentru a te face să afli cât mai multe din această latură a artei, teatrul.


Mihaela Alina Ene

Alumnus

Sindicatul Studenților din Cibernetică (SiSC)

Did you like this? Share it!

0 comments on “La povești cu teatrul

Leave Comment