La doi pași de teatru

La începuturile sale, teatrul era foarte căutat de însetații de cultură, acesta reprezentând una dintre primele modalități de animare a unei scrieri. Cu timpul, însă, pe măsură ce au apărut alte mijloace de interpretare a scrierilor, oamenii au putut asculta la radio sau privi într-un cinema și ulterior la televizor ceea ce odinioară urmăreau entuziasmați pe scena unui teatru. Odată cu evoluția tehnologiei, lumea a preferat să stea în confortul propriului cămin să urmărească un film, în detrimentul unei piese de teatru.

Indiferent de cât de evoluată ar fi tehnologia, un lucru este cert: experiența oferită de o reprezentare televizată nu se va compara niciodată cu cea oferită de o reprezentare scenică. Pasiunea actorilor se resimte până în ultimul rând al sălii, zgomotul îți pătrunde în suflet cu esență de Shakespeare și parcă intri într-o altă lume – o lume diferită cu fiecare vizită.

Teatrul este ca un vârstnic, când vine vorba de interpretarea unei scrieri, de la care avem multe de învățat. Cui nu-i place să-și asculte rudele înaintate în vârstă relatând povești nemuritoare? Și, precum bunii noștri, teatrul este un izvor nesfârșit de întâmplări, amintiri și lecții.

Arta este, în general, un portal către un univers cu care oamenii cochetează, dar cu care nu vor putea avea o relație de lungă durată, în lipsa unei flăcări susținute de dorința cunoașterii. Cea din urmă poate fi reprezentată chiar de tinerii actori aflați la început de drum, care prin teatru au ocazia de a concepe diferite momente artistice prin care să-ți inducă starea de emergență către o nouă ipostază a sinelui.

În ultimul secol, tehnologia ne-a acaparat viețile și am ajuns să fim dependenți de aceasta. Teatrul ne oferă șansa de a ne întoarce la realitate și de a gusta din aerul vieții, precum o plimbare prin parc ne ajută să ieșim din rutina orașului sufocant. Mai mult, talente nedescoperite așteaptă ocazia de a se arăta pe scenă, lucru îngreunat de absența noastră ca spectatori.

Ce zici, cititorule, merită să asculți pentru câteva ore povestea pe care are să ți-o spună teatrul?

Radu-Anton Moldovan

Membru Departament Educațional

Sindicatul Studenților din Cibernetică (SiSC)

 

Arta este, în general, un portal către un univers cu care oamenii cochetează, dar cu care nu vor putea avea o relație de lungă durată, în lipsa unei flăcări susținute de dorința cunoașterii. Cea din urmă poate fi reprezentată chiar de tinerii actori aflați la început de drum, care prin teatru au ocazia de a concepe diferite momente artistice prin care să-ți inducă starea de emergență către o nouă ipostază a sinelui.

În ultimul secol, tehnologia ne-a acaparat viețile și am ajuns să fim dependenți de aceasta. Teatrul ne oferă șansa de a ne întoarce la realitate și de a gusta din aerul vieții, precum o plimbare prin parc ne ajută să ieșim din rutina orașului sufocant. Mai mult, talente nedescoperite așteaptă ocazia de a se arăta pe scenă, lucru îngreunat de absența noastră ca spectatori.

Ce zici, cititorule, merită să asculți pentru câteva ore povestea pe care are să ți-o spună teatrul?

Radu-Anton Moldovan

Membru Departament Educațional

Sindicatul Studenților din Cibernetică (SiSC)

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

Did you like this? Share it!

0 comments on “La doi pași de teatru

Leave Comment