,,Punk Rock” - Când muzica se frânge în ultimul strigăt

Într-un univers în care adolescența explodează între furie și fragilitate, „Punk Rock” nu e doar un spectacol, ci un strigăt visceral, un haos organizat în ritmuri zgomotoase, o rană care nu se cicatrizează. Pe scena Teatrului Excelsior, Vlad Cristache își croiește povestea ca pe un acord distorsionat de chitară, imprimându-i o energie brută, un tumult emoțional imposibil de ignorat.

Decorul conceput de Andreea Tecla te lovește ca un pumn în stomac - un schelet metalic impunător, înconjurat de panouri negre imense care ascund o lume a formulelor, ecuațiilor și gândurilor nespuse. Pe măsură ce spectacolul avansează, aceste panouri sunt sfâșiate violent, lăsând să se întrevadă un gol infinit - o metaforă frapantă a dezintegrării siguranței și ordinii înșelătoare ce maschează haosul interior. Schelele metalice devin deopotrivă instrument muzical, spațiu de evadare și, în final, scenă a dezastrului. Lumini îmbibate în nuanțe de albastru rece și roșu sângeriu pulsează în ritmul tensiunii crescânde, desenând contururile unei lumi adolescentine ce stă să explodeze.

În centrul acestui univers agitat se află William Carlisle, interpretat magistral de Dan Pughineanu, un adolescent briliant și misterios, ascunzând sub stratul de ciudățenie și timiditate un vulcan de emoții contradictorii. Pughineanu construiește cu precizie un personaj complex, pendulând între inteligență strălucitoare și întuneric patologic. În el se ciocnesc, cu o forță devastatoare, dorința de a fi acceptat și teama de respingere, empatia profundă și cruzimea implacabilă, nevoia de afecțiune și impulsul autodistructiv. Într-o clipă e vulnerabil și plin de speranță, în alta devine manipulator și periculos, în încercarea disperată de a-și găsi locul într-o lume care pare să nu-l înțeleagă.

În jurul lui gravitează o constelație de suflete la fel de zbuciumate: Lilly Cahill (Ioana Niculae), fata nouă a școlii, care împletește naivitatea cu o senzualitate abia descoperită; Bennett (Matei Arvunescu), golanul clasei, care își ascunde propria confuzie sexuală sub masca violenței; Chadwick (Alex Popa), tocilarul genial capabil să vadă dincolo de orizontul apropiat al vieții liceale; Cissy (Ana Udroiu), fata inteligentă, dar nesigură, prinsă între ambițiile părinților și dorința de a aparține, mereu în căutarea validării celor din jur. În relația ei cu Bennett, își ascunde fricile sub masca loialității, acceptând tăcută violența lui, chiar și atunci când aceasta o înspăimântă. Îi ia apărarea din reflex, ca un mecanism de supraviețuire, temându-se că, odată ce i-ar contesta autoritatea, s-ar trezi singură, lipsită de un punct de sprijin, într-un univers care oricum o strivește sub așteptări imposibile; Tanya (Teo Dincă), sufletul jovial și energic al grupului, mereu cu un zâmbet pe buze, de parcă ar vrea să convingă lumea – și pe sine – că e fericită. Dincolo de această mască luminoasă, însă, se ascunde o fragilitate sfâșietoare, o depresie bine camuflată sub glume și exuberanță. În plus, devine și ținta umilințelor lui Bennett, ale cărui remarci despre corpul ei sunt o altă rană ascunsă, una pe care o acoperă cu râsul ei sonor, ca și cum ar putea să o facă să dispară; și Nicholas (Alex Călin), băiatul carismatic și sensibil, simbolul normalității într-o lume a extremelor.

Trupa de actori ai Teatrului Excelsior, sub bagheta regizorală a lui Vlad Cristache, se transformă miraculos într-o formație punk rock autentică. Muzica nu este doar un fundal, ci un catalizator. Actorii, transformați în trupă live, cântă și urlă în microfoane, eliberând frustrări pe acordurile unor piese legendare. „She’s Lost Control” devine imnul unei descătușări fatale, iar „I Wanna Be Your Dog” înglobează dorința de apartenență, de pierdere de sine într-un haos controlat. Ritmul punk e furie, e disperare, e viață și moarte deopotrivă.

Pe măsură ce tensiunea crește, spectacolul își abandonează stratul de realism pentru a deveni un vis febril, un carusel al emoțiilor brute. Totul se destramă într-un deznodământ care îți taie respirația și te lasă cu întrebări care ard: când s-a transformat furia în violență, când s-a stins inocența, când am uitat să ascultăm?

Și tu? Ai curajul să intri în lumea lor? Să asculți zgomotul, să simți vibrația, să înțelegi? Dacă da, spectacolul „Punk Rock” te așteaptă.