Nu putem ști ce se întâmplă după moarte, așa cum nu putem ști nici când vom muri sau de ce. Această incertitudine poate părea înspăimântătoare, dar teatrul „Excelsior” aduce spectacolul „Apropo, o să mor” în fața tuturor celor care caută întrebări fără răspuns. În regia lui Ionuț Anghel, remarcăm abordarea inedită a unei teme serioase: moartea. El ne arată că umorul te ajută să înfrunți chiar și cele mai grele situații, iar atunci când începi să privești cu o notă de ironie realitatea efemerității noastre, parcă nu mai este atât de tragică.
Cum ar fi să te scufunzi, la propriu, în coșmarurile unui copil silit să înfrunte greutățile vieții mult prea devreme? Să simți cum pământul îți fuge de sub picioare, în timp ce granița dintre realitate și halucinație se estompează complet? În doar câteva cuvinte, aceasta este experiența tulburătoare a unui spectacol care nu doar se privește, ci se trăiește organic, provocându-ți puțin câte puțin un fior.
Recunosc că, după experiența examenului de bacalaureat și orele dedicate simbolisticii soresciene ascunse în burți de pește, am abordat acest spectacol cu o oarecare reticență. Mă așteptam să fie aflat undeva la granița dintre filozofic și absurd, cu o însemnătate pe care probabil aveam să o înțeleg cu adevărat la câteva zile după.
Două ore cu pauză este o piesă care reușește să transforme problemele educației într-un spectacol accesibil, inteligent și surprinzător de plăcut. Printr-o construcție bine gândită, piesa aduce în fața publicului șase dintre dificultățile majore ale sistemului de învățământ. Unele dintre situațiile prezentate trimit la cazuri devenite deja celebre, în timp ce altele ilustrează realități aparent obișnuite, dar la care, într-un fel sau altul, ne-am gândit cu toții.
Punk Rock nu este un clișeu american, deși este alcătuit din elemente des întâlnite și frecvent utilizate în teatru și film, produsul final este de departe ceva unic. Este haos, obsesie, iubire și pedeapsă, toate resimțite simultan și intens de 7 adolescenți de clasa a XII-a. William este epicentrul poveștii, un băiat introvertit, mincinos patologic, ale cărui dorințe ascunse se transformă în obsesii și nestăpâniri, căutând cu disperare să-și trăiască noua iubire.